BIBLIA

FIDELA

traducere literală nouă
completată, revizuită şi actualizată

Cluj-Napoca

2016

Biblia Traducerea Fidela în limba română
ediţia a IV-a

Biblia Traducerea Fidela în limba română
Copyright © 2016 Andrei Beniamin Lariu
Str. Nirajului nr. 6
Cluj-Napoca, România

ISBN 978-1-56632-137-2

Dragă cititorule,

Ţii în mână rezultatul a peste nouă ani de muncă, constând în zeci de mii de ore de studiu individual, traduceri, revizuiri, însoţite de agonie şi mulţumire. Noi credem că ţi-am înmânat în modul cel mai curat cu putinţă Cuvântul păstrat al lui Dumnezeu. Fii binecuvântat în studierea adâncilor bogăţii ale Domnului Isus Cristos.

Una dintre cele mai vechi traduceri ale Bibliei existente în limba română este Traducerea Română Ortodoxă din 1688. Este dificil de înţeles exprimarea ei, fiind scrisă în ceea ce acum numim un stil românesc arhaic. În anii care au urmat, diferite religii şi-au tradus propriul text şi versiuni ale Scripturii, precum Biblia Catolică de la Blaj, scrisă în 1795, apoi o altă traducere de la Iaşi 1874, făcută sub blazonul Societăţii Biblice pentru Anglia şi întreaga lume. La începutul anilor ‘20 Dumitru Cornilescu a tradus o Biblie ridicată la rangul “Bibliei pe înţelesul tuturor”. A fost un maestru al limbii române contemporane acelei perioade şi literar a pus în mâna poporului o capodoperă cunoscută după numele său “Traducerea Cornilescu”. A ajuns să fie folosită la scară largă şi a fost acceptată de bisericile baptiste şi penticostale deopotrivă reprezentând standardul lor până azi. Domnul Cornilescu de asemenea a făcut o a doua traducere a Noului Testament publicată la începutul anilor ‘30; a doua lui traducere a fost o încercare de traducere literală a unui text grecesc dar a fost în aparenţă primit mult mai slab, astăzi această traducere fiind foarte puţin răspândită.

Între bisericile din lumea de astăzi se face multă discuţie pe seama unui text care să conţină Toate Cuvintele lui Dumnezeu şi unde este acesta de găsit. De fapt această discuţie divide pe mulţi chiar dintre cei care cad de acord asupra crezurilor de bază cum ar fi: credinţa, salvarea, Dumnezeu, Isus Cristos şi Duhul Sfânt. Ţelul nostru a fost unul foarte simplu, am dorit să punem în circulaţie o Biblie care să conţină fiecare cuvânt al lui Dumnezeu. De-a lungul ultimilor 80 de ani, Bibliile scoase în circulaţie în România au fost traduceri după textul numit de cunoscători Textul Critic. Crezul nostru este că Biblia sau Cuvintele lui Dumnezeu nu au fost păstrate în Textul Critic ci mai degrabă în manuscrisul Textul Masoretic şi în Textus Receptus; şi orice traducere demnă de crezare trebuie să îşi găsească sursa în acestea. Cele mai recunoscute traduceri în limba română, cu toată valoarea lor literară recunoscută, din nefericire, în cea mai mare parte sunt traduceri ale Textului Critic. În anul 2001 Dumnezeu a început să pună împreună o echipă de creştini cu aceeaşi credinţă şi astfel proiectul Fidela a luat fiinţă.

Am dorit să producem o traducere nouă care să aibă ca origine familia grecească a Textului Receptus pentru Noul Testament şi astfel am început să experimentăm diferite metode care să aibă ca rezultat lucrarea scontată. Din anul 2001 până în anul 2005 am lucrat la Noul Testament şi Cartea Proverbe, tipărind prima ediţie. După cunoştinţele noastre a fost singura traducere a Noului Testament, chiar dacă foarte puţin răspândită, având ca origine, textul grecesc, Textus Receptus. În anii care au urmat, în paralel cu două revizuiri lingvistice, am continuat să adăugăm cărţi ale Vechiului Testament, şi în final am terminat lucrarea, întreaga Scriptură, la 05 Aprilie 2010. Câteva lucruri trebuie menţionate despre această traducere. Înainte de toate noi credem în echivalenţa formală. Acesta este crezul după care cuvintele lui Dumnezeu sunt literale şi trebuie traduse literal. Am încercat să ocolim practica echivalenţei dinamice, care este de prea multe ori, ceea ce traducătorul doreşte să spună. Pentru că această traducere este una literală, vei observa unele exprimări sau fraze mai neobişnuite. Un lucru trebuie păstrat în minte si anume, Cuvintele lui Dumnezeu nu pot fi eliminate sau adăugate doar pentru a le face mai uşor de înţeles. Se pare că majoritatea oamenilor îşi doresc o Biblie “uşor de citit” în timp ce mai puţini îşi doresc una care să conţină toate cuvintele lui Dumnezeu.

Vrem să facem cunoscut că am comparat textul FIDELA cu alte traduceri. Am încercat să găsim cât mai mult traduceri româneşti în circulaţie şi să le folosim comparând termeni şi expresii pentru alegerea celor mai justificate sensuri. Au fost folosite de asemenea şi texte în alte limbi în paralel cu textele româneşti când anumite pasaje au avut nevoie de mai multe clarificări. În total au fost folosite 9 texte de limbă română şi 10 în limbi străine. Datorită faptului că există aşa de multe traduceri astăzi care provin din surse diverse, am avut nevoie de o traducere modernă bazată numai pe textul ebraic Masoretic şi textul grecesc Textus Receptus pentru a verifica acurateţea traducerii noastre. De aceea am folosit Biblia în limba engleză, King James ca ghidul și lexiconul nostru. Adăugate acestor traduceri sunt nenumărate ore de cercetare, citire, discuţii privind comentarii teologice, lexicoane, mesaje şi teorii doctrinare. Am ascultat şi criticii acestui text şi am ajustat ceea ce a fost criticat justificat şi susţinut cu argumente lingvistice serioase sau de traducere. Nu am considerat nimic prea neimportant pentru a nu lua în seamă şi mulţumim tuturor celor care ne-au trimis sugestiile lor la munca ce am făcut-o.

În ce priveşte metoda editării textului, sunt două mari modalităţi de prezentare a textului. Metoda paragrafului în care textul este împărţit în paragrafe şi citit ca un roman; urmând această metodă, punctuaţia propoziţiei este normală iar versetele sunt fie adăugate ca şi indicii fie la începutul rândului. Urmând această metodă citirea ar putea fi mai uşoară dar versetele sunt deosebit de greu de identificat. Cealaltă metodă de bază acceptată este separarea versetelor în text, fiecare verset începe cu literă mare, chiar dacă nu începe o propoziţie nouă, de asemenea este un semn de punctuaţie ce marchează sfârşitul fiecărui verset. Nu sunt ghilimele în text dar dialogul este marcat clar prin majusculă precedată de două puncte. Amândouă metodele sunt acceptate şi amândouă sunt folosite în tipărirea Scripturii peste tot în lume. Am ales metoda separării versetelor, ceea ce înseamnă că traducerea prezintă diferenţe de punctuaţie faţă de punctuaţia propoziţiei, folosită în mod normal în limba română, fiecare situaţie este uşor de înţeles din contextul ei.

Au fost cazuri când am combinat mai multe cuvinte din greacă într-un singur cuvânt în româneşte. Sau poate a fost necesar să explicăm un cuvânt grecesc prin mai multe cuvinte în româneşte. Nu am adăugat sau scos din text făcând aceasta, ci doar am tradus diferenţele dintre gramaticile greacă/ebraică şi cea românească. Un exemplu în care am folosit mai multe cuvinte în româneşte pentru unul singur în greacă îl constituie traducerea cuvântului grecesc „dikaioo”. Înţelesul teologic al acestui cuvânt este, a fi declarat drept, astfel că am folosit mai multe cuvinte pentru traducerea unuia singur.

Numele au fost preluate din celelalte traduceri româneşti, cu câteva excepţii, cel puţin una este mai semnificativă. Am schimbat numele a două cărţi din Noul Testament. Una este Titus, pentru a urma reproducerea fidelă a numelui din limba greacă; cealaltă este cartea Revelaţia. Majoritatea celorlalte traduceri în româneşte ale Scripturii traduc ultima carte cu numele de “Apocalipsa”. Nu am putut folosi cuvântul „Apocalipsa,” având în vedere sensul şi direcţia limbii moderne pe care o imprimă noul Dicţionar Explicativ al limbii, care afirmă sensul de alegorie al cuvântului. Cuvântul grecesc din text, "Apocalipsa", înseamnă revelare, revelaţie, iar cartea începe în acelaşi fel, Revelaţia lui Isus Cristos. Astfel am pus cărţii numele: Revelaţia. Un alt nume care este diferit faţă de celelalte traduceri româneşti este Ioan Botezătorul care este tradus ca Ioan Baptist. Mai multe dintre traducerile notabile observă şi păstrează conotaţia de titlu a numelui lui Ioan şi nu de descriere sau explicare inteligibilă în limba traducerii a ceea ce el făcea, faptul că boteza. Faptul că titlul lui se confundă cu numele unei confesiuni religioase nu justifică schimbarea unui cuvânt scriptural.

De asemenea vrem să scoatem în evidenţă practica multor traduceri de a începe pronumele divine cu majusculă. În general nu ne opunem acestei practici. În fapt, în prima ediţie a traducerii am folosit majuscule pentru ceea ce noi am considerat a fi pronume divine, până când am început să observăm că deseori acest lucru era o alegere editorială. Nu toate situaţiile sunt lipsite de echivoc. Nu am dorit să avem în text amprente editoriale şi nici să conducem cititorul la a trage concluzii posibil incorecte. Astfel, nu am folosit majuscule pentru pronumele divine cu excepţia câtorva în Vechiul Testament. Lăsăm alegerea şi interpretarea la îndemâna dumneavoastră, călăuzit fiind de Duhul Sfânt. Nu lipsa de respect intră aici în discuţie ci onestitatea faţă de text şi cititor.

Acest text se poate tipări după dorinţa inimii. Se poate vinde sau răspândi gratuit, este alegerea oricui doreşte să facă aceasta. Dar nu se poate schimba textul prin scoatere sau adăugare de cuvinte din el, nici prin schimbarea numelui. Deţinem dreptul de traducere asupra lui doar pentru protejarea tuturor celor care doresc folosirea lui în forma actuală. Se poate cita, copia, folosi după buna voie. Nu trebuie cerută permisiunea noastră pentru acest lucru. Dar cerem să fie folosită titulatura FIDELA, în toate situaţiile în care se cere identificarea textului. Aceasta este de asemenea o practică atribuită fiecărei traduceri cu sau fără drept de autor. Numele acestei traduceri este FIDELA, pentru faptul că am dorit să dăm o traducere curată a cuvintelor păstrate şi inspirate ale lui Dumnezeu. Fie ca folosirea acestei Biblii să îţi dea sănătate spirituală şi creştere în har; şi numele Domnului să fie înălţat peste cel al păgânilor. Binecuvântat fie numele Domnului!

Cluj-Napoca, România

2016

This Bible imported from MySword https://mysword.info/download-mysword/bibles

How did the Old Testament sanctuary service pointed to the coming Messiah of prophecy ?

Share